Fierul, acidul folic și magneziul - biofactori importanți pentru durerile menstruale și sarcină

Fierul, acidul folic și magneziul sunt elemente esențiale în organismul femeilor. Ele sunt importante pentru procesul de formare a sângelui, compensarea pierderilor de sânge și crampele menstruale. La femeile însărcinate sau care alăptează, o carență a acestor biofactori poate dăuna, sau chiar pune în pericol, dezvoltarea fătului. O dietă echilibrată cu un aport optim de fier, acid folic și magneziu poate preveni carențele, conferind în același timp o senzație de energie și sănătate. Învață cum poți detecta semnele unui deficit de fier și magneziu, și care este cantitatea optimă de acid folic în timpul sarcinii

TEME DISCUTATE

Nivelul de fier este deosebit de important la femei

Corpul omenesc conține 4 g de fier. Un aport suficient de fier este crucial pentru sinteza celulelor roșii, și implicit pentru transportul oxigenului în corp. La femei, fierul, care ajută la formarea sângelui, este indispensabil nu numai în perioada specială a sarcinii și a alăptării, ci și în timpul menstruației. Pierderea regulată de sânge provoacă pierderi de fier la multe femei, iar acestea pot rezulta chiar și în deficit dovedit de fier, care în stare avansată se manifestă sub formă de anemie, fiind asociat cu oboseala, lipsa de concentrare și starea de slăbiciune fizică. Astfel de carențe trebuie tratate cu medicație corespunzătoare, cu consultarea prealabilă a doctorului. Deficitul de fier se manifestă prin unghii canelate și casante, căderea părului și sensibilitate la rece, și nu în ultimul rând paloarea buzelor și a întregii fețe.

Dacă credeți că suferiți de carență de fier, adresați-vă medicului!

Care sunt alimentele bogate în fier?

Produsele de origine animală, precum ficatul, cârnații de sânge și ouăle de găină conțin o cantitate considerabilă de fier. Vegetarienii trebuie să consume linte (fiind o foarte bună sursă de fier, cu 6,9 mg/100 g) și alte legume ca alternativă pentru acoperirea necesarului de fier, întrucât conțin chiar mai mult fier decât cârnații de sânge menționați mai sus. Chiar și legumele de culoare roșie, precum sfecla roșie și cerealele din categoria meiului, secarei și ovăzului, fac parte dintre alimentele bogate în fier.

Este bine de știut că oamenii absorb fierul din alimente în mod diferit – fiind utilizat circa 30% din fierul provenit din produse de origine animală. Comparativ, corpul poate utiliza maximum 5% din fierul provenit din alimente vegetale. În combinație cu vitamina C, disponibilitatea fierului din surse vegetale crește. De aceea trebuie să acordați mereu atenție aportului de vitamina C.

Dacă simptomele deficitului de fier persistă, trebuie să sistați consumul excesiv de cafea, ceai negru și lapte – toate acestea împiedică absorbția optimă de fier.

Incidența deficitului de fier este mai frecventă la femei – necesarul de fier este mai ridicat decât la bărbați!

Un studiu realizat de Institutul Max Rubner a arătat că până la 75% din toate femeile din Germania cu vârsta cuprinsă între 14 și 50 de ani nu ating doza zilnică recomandată de 15 mg de fier și suferă de carență de fier. În funcție de condițiile individuale de trai, societățile de nutriție fac referire la valori recomandate chiar mai ridicate pentru acoperirea necesarului de fier. Femeile însărcinate și cele care alăptează, în mod particular, au nevoie de un aport de fier mai ridicat datorită nevoilor suplimentare ale bebelușilor. Femeile care urmează un regim vegetarian și cele cu menstruație abundentă, care provoacă pierderi mai de fier, trebuie să fie atente la nivelul de fier. Un mililitru de sânge conține aproximativ 0,5 mg de fier – astfel încât trebuie să compenseze o cantitate destul de mare în fiecare lună; acesta este și motivul pentru care femeile ar trebui să doneze mai puțin sânge decât bărbații. Bebelușii și copiii mici au nevoie de fier din abundență pentru sănătatea organismului și dezvoltarea creierului. Atleții profesioniști pierd mai mult fier prin transpirație decât persoanele sedentare; în plus, aceștia au nevoie de fier suplimentar pentru funcția și regenerarea musculară. Recomandările nutriționale pentru bărbați sunt mai scăzute datorită faptului că aceștia consumă, în medie, mai multă carne decât femeile. În general, bărbații nu sunt predispuși la deficit de fier, și consumă de fapt mai mult fier decât este necesar.

Acidul folic în timpul procreării și al sarcinii – la ce să acordați atenție

Acidul folic, a cărui denumire completă este acid pteroilmonoglutamic sau vitamina B9, este critic pentru femeile însărcinate. Împreună cu vitamina B12, regăsită în principal în alimentele de origine animală, acidul folic este important pentru divizia și diferențierea celulară a fătului, fiind esențial pentru procesul de sinteză al ADN-ului. În afara sarcinii, un aport suficient de acid folic este important deoarece acesta contribuie la formarea sângelui și la buna metabolizare a homocistenei.

Care este cantitatea optimă de acid folic în timpul sarcinii?

În timpul sarcinii, o atenție deosebită trebuie acordată aportului de acid folic: Doza zilnică recomandată de acid folic în cazul femeilor însărcinate este de 550 µg. Având în vedere că este esențial pentru sintetizarea unităților structurale ale ADN-ului, tiamina și aminoacizii esențiali, un deficit de acid folic în primele săptămâni de sarcină poate cauza afecțiuni severe ale embrionului.

În fiecare an, apar circa 800 de cazuri de defecte de tub neuronal, care provoacă malformații ale creierului și ale măduvei spinării la nou-născuți. Un aport optim de acid folic în primele săptămâni de sarcină scade incidența defectelor de tub neuronal. Cu toate acestea, 86% dintre femeile din toate grupurile de vârstă nu își asigură cantitatea recomandată de acid folic. Acest lucru poate constitui o problemă, dat fiind că suplimentarea cu acid folic trebuie să survină încă din primele patru săptămâni de sarcină pentru a fi eficientă – și adeseori sarcina nu este detectată în acest stadiu timpuriu. Drept urmare, Societatea de Nutriție din Germania recomandă în ultimul timp femeilor care încearcă să procreeze administrarea unor cantități mai mari de acid folic: Chiar și înainte de concepție, trebuie administrat suplimentar acid folic sintetic (până la 400 µg).

Alimente care conțin acid folic

Corpul uman nu poate sintetiza această vitamină importantă, care depinde astfel de aportul extern, prin alimentație. Acidul folic se găsește, de exemplu, în drojdie și germeni de grâu, precum și în spanac, linte, ficat de vită, ouă și semințe de floarea soarelui. Acidul folic nu rezistă la temperaturi înalte și este distrus într-o oarecare măsură prin preparare termică. În plus, consumul de măruntaie (care sunt bogate în acid folic) nu este recomandat în sarcină, datorită concentrației ridicate de vitamina A. Întrucât acoperirea unei nevoi foarte ridicate de acid folic printr-o alimentație normală este dificilă, ginecologii recomandă adesea femeilor însărcinate și celor care încearcă să procreeze suplimente alimentare.

Deficitul de magneziu dăunează femeilor mai ales în timpul menstruației și sarcinii

Magneziul se regăsește în principal în oase și în mușchi. Acesta îndeplinește unele funcții importante pentru organism, precum menținerea sănătății oaselor și dinților, fiind responsabil pentru relaxarea și regenerarea mușchilor. Magneziul, în combinație cu calciul, reglează funcția musculară.

În timp ce calciul servește la creșterea tonusului muscular, magneziul ajută la stabilizarea și relaxarea tuturor mușchilor corpului. Astfel, lipsa de magneziu se manifestă prin crampe și contracții musculare – care pot afecta în special femeile în timpul menstruației și sarcinii.

Semnele deficitului de magneziu în timpul sarcinii

Sarcina și alăptarea sunt două perioade din viața femeii în care corpul necesită cantități suplimentare de magneziu. Primele semne ale deficitului de magneziu în timpul sarcinii pot fi constipația, stări de vomă severe și crampe la nivelul gambei. Deficitul de magneziu devine cu adevărat problematic în sarcină în momentul declanșării contracțiilor premature, care, strict vorbind, sunt „simple” crampe musculare. În plus, circulația sanguină fetală poate fi deficitară. Conform concluziilor mai multor studii, un aport optim de magneziu poate preveni riscul nașterii premature. Astfel, femeilor însărcinate li se recomandă o doză zilnică de magneziu (310-350 mg), în funcție de vârstă. Femeile care alăptează au nevoie de o doză mai mare, întrucât prin laptele matern, mama îi transmite copilului între 33 și 37 mg de magneziu. Doza zilnică recomandată pentru această categorie este de aproximativ 390 mg.

Deficitul de magneziu poate intensifica durerea menstruală

Societatea de Nutriţie din Germania recomandă o doză de magneziu de 300-310 mg pe zi pentru femei. Un deficit de magneziu în timpul menstruaţiei intensifică durerea menstruală, crampele menstruale, precum şi sindromul premenstrual. În consecinţă, femeile care suferă de o durere menstruală puternică pot avea un deficit de magneziu. Aproximativ 29% din femeile din Germania au un aport deficitar de magneziu. Acest aport insuficient de magneziu s-a observat, în special, la femeile tinere cu vârsta cuprinsă între 15 şi 19 ani. Dintre acestea, 56% nu îşi asigură un aport optim de magneziu de 350 de mg pe zi. 

Care sunt alimentele bogate în magneziu?

Nevoile normale de magneziu pot fi ușor satisfăcute printr-o dietă echilibrată care include nuci, produse din cereale integrale, legume și lactate, întrucât acestea au un conținut ridicat de magneziu. Vești bune pentru iubitorii de ciocolată: Grație concentrației ridicate de magneziu din pudra de cacao, ciocolata amăruie conține o anumită cantitate, iar o porție de muesli integral cu lapte dimineața contribuie la menținerea magneziului la un nivel optim. Când achiziționați apă minerală, este indicat să fiți atenți la conținutul de magneziu. Și consumul de alcool poate sta la baza unui deficit de magneziu. Efectul său diuretic favorizează eliminarea magneziului și a altor biofactori importanți, precum mineralele, oligoelementele și vitaminele, din organism.

  1. Elin RJ. Assessment of magnesium status. Clin Chem. 1987;33:1965–70.
  2. Efrati E, Arsentiev-Rozenfeld J, Zelikovic I. The human paracellin-1 gene (hPCLN-1): renal epithelial cell-specific expression and regulation. Am J Physiol Renal Physiol. 2005;288:F272–83.
  3. Euser AG, Cipolla MJ. Magnesium sulfate for the treatment of eclampsia: a brief review. Stroke. 2009;40:1169–75.
  4. Fine KD, Santa Ana CA, Porter JL, Fordtran JS. Intestinal absorption of magnesium from food and supplements. J Clin Invest. 1991;88:396–402.

 

© 2016 Wörwag Pharma GmbH & Co. KG - - Informațiile privind sănătatea personală disponibile pe www.woerwagpharma.ro sunt publicate exclusiv în scop informativ și nu înlocuiesc un consult, un examen medical sau un diagnostic personalizat stabilit de un cadru medical calificat. Informațiile prezentate pe www.woerwagpharma.ro nu pot fi utilizate în scopul diagnosticării și/sau administrării de medicamente pe cont propriu. Vă rugăm să citiți clauzele privind declinarea răspunderii și indicațiile referitoare la drepturile asupra imaginilor.

Citește mai mult